Paisie Velicicovschi
Este cunoscut şi sub denumirea de Cuviosul Paisie de la Neamţ; a fost unul dintre cei mai mari stareţi pe care i-a avut monahismul nostru românesc. S-a născut la 21 noiembrie 1722 în oraşul Poltava din Malorusia. Tatăl său era preot la catedrala oraşului şi în scurt timp moare lăsând doisprezece copii. Din botez a primit numele de Petru iar din 1735 este dat de mama sa la studii, la Academia Movileană din Kiev.
În toamna anului 1739 după patru ani de studii, Petru porneşte în căutarea unei mănăstiri deoarece sufletul său nu-şi găseşte odihnă în lume. Timp de şapte ani rătăceşte în mai multe schituri şi mănăstiri fiind în căutarea şi a unui duhovnic bun atât de necesar pentru sufletul său. În unele din aceste mănăstiri este făcut rasofor sunt numele de Platon.
Trece în Moldova în 1745, stă un timp la Schitul Trestieni – Râmnicul Sărat, apoi se mută la Schitul Cărnu, pe apa Buzăului. Aici îl cunoaşte pe Stareţul Vasile de la Poiana Mărului.
În vara anului 1746 pleacă în Sfântul Munte Athos şi trăieşte un timp în singurătate, în preajma mănăstirii Pantocrator. În anul 1750 Stareţul Vasile de la Poiana Mărului trecând prin Athos îl călugăreşte pe pustnicul Platon, dându-i numele de Paisie. În acest an, smeritul Paisie începe să primească ucenici; i se dă Schitul Sfântul Prooroc Ilie, acceptă preoţia şi petrece în Athos în total şaptesprezece ani.
În vara anului 1763 stareţul Paisie vine în Moldova cu cei 64 de ucenici şi ia în primire Mănăstirea Dragomirna. Aici petrece timp de doisprezece ani până la 14 octombrie 1775, când Bucovina intră sub ocupaţia Imperiului Habsburgic, pleacă la Mănăstirea Secu, unde va sta numai patru ani iar în vara anului 1779 se strămută pentru ultima dată la Mănăstirea Neamţ.
În mănăstirea Neamţ, cuviosul Paisie petrece ultimii cincisprezece ani – cei mai rodnici din toată viaţa sa.
Aici face numeroase traduceri după operele Sfinţilor Părinţi, organizează obştea după rânduiala Sfântului Munte, formează un sobor foarte numeros de aproape 1000 de călugări, deprinde pe mulţi ucenici să practice rugăciunea lui Iisus şi întreţine relaţii duhovniceşti cu numeroase mănăstiri, stareţi, duhovnici, pustnici, episcopi şi dregători.
La 15 noiembrie 1794 marele Stareţ al Mănăstirii Neamţ, Cuviosul Paisie Velicikovschi se mută la odihna cea veşnică şi este înmormântat în gropniţa bisericii voievodale. Pentru sfinţenia vieţii lui, pentru duhul de înnoire în trăirea vieţii monahale, Biserica Ortodoxă Română l-a trecut în rândul sfinţilor şi i se face pomenirea pe 15 noiembrie.