APASATI AICI PENTRU VEDERE PANORAMICA (DOAR INTERNET EXPLORER SAU FIREFOX)
MAGAZINUL ONLINE AL MANASTIRII

Îndemnuri folositoare la început de Post Mare

”Părintele Cleopa explică folosindu-se de cuvântul Sfântului Vasile, care este rostul postului după greşeala făcută de Adam, cel ce a ignorat porunca divină: „Zice dumnezeiescul Vasile: Fiindcă n-am postit, am ieşit din Rai şi am fost izgoniţi de acolo. «Să postim ca să intrăm iar în Rai»“.
(…) Să ştiţi şi aceasta, că postul este de două feluri. Post trupesc, adică înfrânare de la mâncare pe un timp limitat, cu scopul de a ne ruga mai curat lui Dumnezeu şi de a ne stăpâni firea. Al doilea, este postul sufletesc, adică înfrânarea limbii, a ochilor, a auzului de la cele rele; a mâinilor să nu lucreze vreun păcat şi, mai ales, pofte şi tot felul de răutăţi care ies din inimă şi a voinţei ca să nu accepte săvârşirea vreunui păcat.
(…) Iar dacă cineva este bolnav să se înfrâneze de la mâncare după putere, dar să postească de mânie, de tutun, de beţie, de ceartă, de înjurături, de glume, de somn mult, de gânduri şi imaginaţii necurate, de cărţi rele, de păcate urâte trupeşti şi sufleteşti, de furt, de minciună, de judecăţi prin tribunale, de vrăjitorie, de avorturi, de divorţ, de dezbinări între rude şi de tot păcatul. Că mai mare este postul sufletesc de gânduri şi de faptele rele, decât postul trupesc de mâncare. Cine se înfrânează de la toate aceste răutăţi se va putea cu uşurinţă înfrâna şi de la mâncare şi băutură.
(…) Pentru a avea folos de post şi pentru a-l trece cu uşurinţă, trebuie să-l unim cu încă două fapte bune: cu sfânta rugăciune şi cu milostenia.
(…) Fără iertare nu putem începe postul, nu ne putem ruga şi osteneala ne este fără folos.”

Extras din Predicile Parintelui Cleopa 

Să urmăm îndemnurile Părintelui Cleopa, pentru a ajunge cu toții să ne închinăm și Sfintei Învieri.

For privacy reasons YouTube needs your permission to be loaded.
I Accept
For privacy reasons YouTube needs your permission to be loaded.
I Accept

Program liturgic – saptamâna a patra din Postul Mare

Mai mult

”Pentru rugaciunile Maicii Domnului, ale Tuturor Sfintilor si cu ajutorul armei Sfintei Crucii Tale, Hristoase Dumnezeule ajuta-ne sa pornim în urcusul pe Scara Raiului”

Cuvant de folos

SĂ POSTIM! DAR CUM O FACEM?

”Domnul ne-a învătat si cum să postim. Ce zice? Tu când postesti, spală fata ta, piaptănă capul tău si nu te arăta oamenilor că postesti.
Credinciosii care averti dragoste să fiti prezenti la aceste mari rânduieli si rugăciuni din Postul Mare: ati iesit din biserică, plecati la odăile voastre. Odihniti-vă, cititi prin cărti, rugati-vă si nimic mai mult.
Cea mai puternică rugăciune care te păzeste de gânduri rele si de războaie este aceasta: “Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-mă pe mine, păcătosul!”
Mintea trebuie si ea să postească postul cel mai mare. Postul ei este să nu primească gânduri spurcate, gânduri rele, gânduri de ură pe cineva si toate gândurile care duc la păcat. Toate organele noastre să postească de la cele rele, si atunci si postul nostru de a bea si a mânca este de mare folos.
Cine uneste postul acesta duhovnicesc cu cel trupesc, ajunge, cum arată Sfântul Isidor Pelusiotul, icoană a toată filosofia. Pentru că el înfrânează si partea exterioară prin post, si cea dinăuntru, sufletul, prin postul duhovnicesc si, unindu-se aceste două feluri de posturi, îl fac pe om icoană si filosofie a tuturor faptelor bune”.

EXTRAS DIN INVATATURILE PARINTELUI CLEOPA

Muzeul manastirii

Locasul plin de maiestate astfel inaltat a fost să fie înzestrat cu odoare şi podoabe demne de frumuseţea şi măreţia clădirii.

Aspectul cel mai interesant în toate domniile este faptul că în spatele acestora trebuie să-l bănuim tot pe cărturarul şi artistul din scaunul de mitropolit care a ştiut să-şi educe colaboratorii conform gustului şi viziunii sale artistice.

Mai mult
GALERIE FOTO

Unde ne gasiti

Aflată în nordul Moldovei, la 15 km de Suceava, vestită ctitorie a marelui mitropolit şi cărturar Anastasie Crimca, se înalţă aici de peste veacuri ca o mărturie pentru zbuciumul trecutului moldovenesc, pentru iscusinţa şi dragostea de frumos a oamenilor de pe aceste meleaguri.

LOCALIZARE PE HARTA

Personalitati

ANASTASIE CRIMCA
ANASTASIE CRIMCAMare mitropolit al Moldovei
Distins cărturar şi om de artă, s-a născut în Suceava pe la jumătatea secolului al XVI-lea, primind din botez numele de Ilie
Mai mult
MIRON BARNOVSCHI
MIRON BARNOVSCHIMare ctitor al Manastirii Dragomirna
El a ridicat în anul 1627 uriaşul zid cu puternicele turnuri din jurul mănăstirii din care cel din sud-vest se zice şi astăzi Barnovschi.
Mai mult
PAISIE VELICICOVSCHI
PAISIE VELICICOVSCHIUnul din marii stareti ai monahismului
Este cunoscut şi sub denumirea de Cuviosul Paisie de la Neamţ. S-a născut la 21 noiembrie 1722 în oraşul Poltava din Malorusia.
Mai mult

Cronologie

1587: Apare menţionat în documente că diacul Ilie, fiul lui Ioan Crimca, primeşte de la Petru Şchiopul moşia Dragomireşti.

1587: Ilie Crimca se retrage la Mănăstirea Putna şi este călugărit, purtând numele de Anastasie.

1588: Anastasie Crimca primeşte titlul de arhimandrit şi este numit egumen la Galata.

1600: Anastasie Crimca este ales episcop de Rădăuţi.

1600: Anastasie Crimca depune jurământ de credinţă lui Mihai Viteazul.

1602: Anastasie Crimca sfinţeşte biserica Schitului cu hramul Sfântului Ilie, Sfântul Enoh şi Sfântul Ioan Evanghelistul.

1607: Anastasie Crimca devine episcop de Roman.

1608: Anastasie Crimca este numit mitropolit al Moldovei.

1609: Anastasie Crimca sfinţeşte biserica mare a Mănăstirii Dragomirna cu hramul Pogorârea Sfântului Duh.

1609: Anastasie Crimca dăruieşte Mănăstirii Dragomirna un Tetraevanghel cu miniaturi pe pergament.

16 martie 1610: Anastasie Crimca dăruieşte Mănăstirii Dragomirna un Apostol – manuscris cu miniaturi pe pergament, care se află astăzi la Viena și pe care se află scris Testamentul lui Crimca cu triplul blestem de a nu fi închinată mănăstirea altor mănăstiri din afara țării.

1610: Anastasie Crimca dăruieşte Mănăstirii Dragomirna două liturghiere din care unul este scris de diaconul Dumitraşcu.

8 iulie 1612: Anastasie Crimca dăruieşte Mănăstirii Dragomirna epitaful Adormirea Maicii Domnului.

1 iulie 1614: Anastasie Crimca dăruieşte Mănăstirii Dragomirna un alt Tetraevanghel, care păstrează între paginile lui menţiunea că „e făcut şi dăruit mănăstirii de către Mitropolitul Anastasie Crimca spre pomenirea sa și a părinților săi Ioan şi Cristina”.

1615: Mitropolitul Anastasie Crimca îl unge domn pe Alexandru Movilă împotriva voinţei sultanului.

Iunie 1616: Anastasie Crimca dăruieşte Mănăstirii Dragomirna două manuscrise cu miniaturi: un liturghier şi Psaltirea, ambele având menţiunea că au fost făcute şi dăruite de ctitor.

1617: Anastasie Crimca este înlocuit din scaunul de Mitropolit .

1619: Anastasie Crimca construieşte la Suceava primul spital public din Moldova.

1621: La năvălirea tătarilor în ţară are loc minunea cu sfintele moaşte ale Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava.

1624: Anastasie Crimca dăruieşte Mănăstirii Dragomirna o cruce sculptată în lemn de cedru, cu o frumoasă ferecătură în filigran de argint aurit.

1626: Anastasie Crimca dăruieşte Mănăstirii Dragomirna un alt epitaf cu Punerea în Mormânt a Mântuitorului.

20 septembrie 1626: Mitropolitul emite Noul Aşezământ Bisericesc din Moldova, cunoscut şi sub numele de Regulamentul lui Crimca.

1627: Cu binecuvântarea lui Crimca, domnitorul Miron Barnovschi construieşte la Dragomirna zidurile şi turnurile de apărare.

1629: Anastasie Crimca încetează din viaţă, fiind înmormântat în pronaosul bisericii mari a ctitoriei sale.

Mai 1653: Mănăstirea este jefuită şi arsă de cazacii lui Timus Hmelnizki .

2 octombrie 1658: Asupra Mănăstirii Dragomirna au năvălit tătarii .

31 august 1763: Vine la Dragomirna marele stareţ Paisie Velicicovski.

1767: Împărăteasa Ecaterina a Rusiei dăruieşte Mănăstirii Dragomirna un policandru de cristal (se află expus în una din sălile muzeului de la Dragomirna) şi clopotul cel mare numit Zaporojanul, în greutate de peste 1100 kg.

1775: Bucovina a fost anexată Austriei.

1775: Odată cu intrarea Bucovinei sub ocupaţia Imperiului Austro-Ungar, mănăstirilor din Bucovina li se impune vinderea moşiilor mănăstireşti de peste frontiere şi punerea moşiilor aflate în ţară sub administrarea statului. În mănăstirile rămase deschise, au permisiunea să vieţuiască doar 25 de călugări.

Octombrie 1775: Pleacă la Secu cea mai mare parte a obştii, împreună cu Sfântul Paisie Velicicovski.

1843 – 1845: La Mănăstirea Dragomirna s-au făcut lucrări de restaurare la turnul clopotniţei şi s-a construit noul corp de chilii. De la fostul corp se păstrează până astăzi doar temelia care se vede înaintea intrării în noul corp.

1959: Regimul comunist instalat în Romania, prin decretul 410, admite ca în mănăstiri să rămână numai monahiile care au peste 50 de ani şi monahii de peste 55 de ani.

1960: Mănăstirea Dragomirna devine mănăstire de maici.

1965 – 1976: Au loc la Dragomirna lucrări ample de restaurare și se construieşte noul Paraclis.