Îndemnuri de suflet folositoare
„Ajutor si acoperitor S-a facut mie spre mântuire. Acesta este Dumnezeul meu si-L voi slavi pe El; Dumnezeul parintelui meu si-L voi înalta pe El, caci cu slava S-a preaslavit
Cuvioasa Maică Marie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu toata osârdia si cu dragoste ai alergat catre Hristos, urând calea cea dintâi a pacatului; si în pustiile cele neumblate hranindu-te, si poruncile Lui cele dumnezeiesti curat savârsind.
Cu rugaciunile tale, Andrei, scapa-ne de patimile cele fara de cinste si te rugam sa ne arati partasi acum împaratiei lui Hristos, pe noi cei ce te laudam pe tine, stralucite, cu credinta si cu dragoste.
Slava…, a Treimii:
Treime, Fiinta preaînalta, Careia ne închinam întru o Unime, ridica de la mine lantul cel greu al pacatului si, ca o milostiva, da-mi lacrimi de umilinta.
Si acum…, a Nascatoarei:
Nascatoare de Dumnezeu, nadejdea si ajutatoarea celor ce te lauda pe tine, ridica de la mine lantul cel greu al pacatului si, ca o stapâna curata, ma primeste pe mine cel ce ma pocaiesc.”
Extras din Canonul cel Mare
Programul liturgic pentru saptamana 9 – 15 mai
Hristos a înviat!
Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, credincioșii care doresc, se pot închina și trece prin Sfântul Altarul resfințit al Bisericii cu hramul ”Dreptul Enoh și Sfinții Ilie și Ioan Teologul” aflată în cimitirul Mănăstirii Dragomirna și în zilele următoare, până duminică 15.05.2022 inclusiv, în intervalul orar 10:00-20:00, iar duminică după Sfânta Liturghie până la orele 20:00.
Pace si bucurie!
Cuvant de folos
”Zis-a Domnul: Dacă veți ierta oamenilor greșelile lor, va ierta și vouă Tatăl vostru Cel ceresc; iar dacă nu veți ierta oamenilor greșelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greșelile voastre. Când postiți, nu fiți triști ca fățarnicii; că ei își întunecă fețele, ca să se arate oamenilor că postesc. Adevărat grăiesc vouă: și-au luat plata lor. Tu însă, când postești, unge capul tău și fața ta o spală, ca să nu te arăți oamenilor că postești, ci Tatălui tău, Care este în ascuns, și Tatăl tău, Care vede în ascuns, îți va răsplăti ție. Nu vă adunați comori pe pământ, unde molia și rugina le strică și unde furii le sapă și le fură, ci adunați-vă comori în cer, unde nici molia, nici rugina nu le strică și unde furii nu le sapă și nu le fură. Căci unde este comoara voastră, acolo va fi și inima voastră”. Matei 6, 14-21
”Nu fără înţelepciune s-a pus această Evanghelie la începutul Postului Mare, ci cu mare înţelepciune şi cu scop preabun, ca să ne înveţe pe noi când este primit postul nostru, care-i postul cel adevărat, şi de ce anume trebuie însoţit postul nostru, ca să fie bine primit înaintea lui Dumnezeu. Cu foarte multă dragoste ne învaţă Prea Bunul Dumnezeu în Evanghelia aceasta cum trebuie să facem spre a fi iertaţi de El. Şi ce ne învaţă? Să iertăm păcatele fraţilor noştri, ca şi Dumnezeu să ne ierte pe noi. Ea este o condiţie a iertării noastre şi una dintre cele şapte cereri din Rugăciunea Domnească.
În toate să avem dragoste, smerenie, ascultare, milostivire, facere de bine, bunătate. Toate acestea arată starea dinăuntru a unui suflet în purtarea lui din afară. Mintea noastră să fie unsă pururea cu înţelegeri duhovniceşti, iar viaţa noastră în toate zilele să fie spălată, adică purtarea noastră să fie curată şi fără vicleşug în toate împrejurările vieţii, prin lucrarea faptelor bune. Căci milostenia şi postul sunt aripile rugăciu¬nii. Niciodată rugăciunea noastră nu zboară mai repede la Dumnezeu ca atunci când e ajutată de post şi de milostenie.
Cea mai mare doctorie pentru toată omenirea este postul, căci Dumnezeu nu l-a pus degeaba. Mâncarea de post e cea mai uşoară şi cea mai sănătoasă. Să ţineţi cu mare grijă predaniile Bisericii şi posturile, că nimenea nu are putere de la sine să le dezlege. Dacă zice cineva că dezleagă, fiecare dezleagă pe socoteala lui. Noi nu putem învăţa aceasta, că n-am învăţat de nicăieri că putem dezlega sfintele posturi aşa uşor cum cred unii.
Să postim dar şi de bucate, şi de gânduri păcătoase, să postim cu ochii, cu mâinile şi cu toate simţirile, şi să ne ajute Mântuitorul ca prin acest post trupesc şi duhovnicesc să ne apropiem mai mult de El. Amin”.
Din învățăturile părintelui Cleopa Ilie
Muzeul manastirii
Locasul plin de maiestate astfel inaltat a fost să fie înzestrat cu odoare şi podoabe demne de frumuseţea şi măreţia clădirii.
Aspectul cel mai interesant în toate domniile este faptul că în spatele acestora trebuie să-l bănuim tot pe cărturarul şi artistul din scaunul de mitropolit care a ştiut să-şi educe colaboratorii conform gustului şi viziunii sale artistice.
Unde ne gasiti
Aflată în nordul Moldovei, la 15 km de Suceava, vestită ctitorie a marelui mitropolit şi cărturar Anastasie Crimca, se înalţă aici de peste veacuri ca o mărturie pentru zbuciumul trecutului moldovenesc, pentru iscusinţa şi dragostea de frumos a oamenilor de pe aceste meleaguri.
Personalitati
Cronologie
1587: Apare menţionat în documente că diacul Ilie, fiul lui Ioan Crimca, primeşte de la Petru Şchiopul moşia Dragomireşti.
1587: Ilie Crimca se retrage la Mănăstirea Putna şi este călugărit, purtând numele de Anastasie.
1588: Anastasie Crimca primeşte titlul de arhimandrit şi este numit egumen la Galata.
1600: Anastasie Crimca este ales episcop de Rădăuţi.
1600: Anastasie Crimca depune jurământ de credinţă lui Mihai Viteazul.
1602: Anastasie Crimca sfinţeşte biserica Schitului cu hramul Sfântului Ilie, Sfântul Enoh şi Sfântul Ioan Evanghelistul.
1607: Anastasie Crimca devine episcop de Roman.
1608: Anastasie Crimca este numit mitropolit al Moldovei.
1609: Anastasie Crimca sfinţeşte biserica mare a Mănăstirii Dragomirna cu hramul Pogorârea Sfântului Duh.
1609: Anastasie Crimca dăruieşte Mănăstirii Dragomirna un Tetraevanghel cu miniaturi pe pergament.
16 martie 1610: Anastasie Crimca dăruieşte Mănăstirii Dragomirna un Apostol – manuscris cu miniaturi pe pergament, care se află astăzi la Viena și pe care se află scris Testamentul lui Crimca cu triplul blestem de a nu fi închinată mănăstirea altor mănăstiri din afara țării.
1610: Anastasie Crimca dăruieşte Mănăstirii Dragomirna două liturghiere din care unul este scris de diaconul Dumitraşcu.
8 iulie 1612: Anastasie Crimca dăruieşte Mănăstirii Dragomirna epitaful Adormirea Maicii Domnului.
1 iulie 1614: Anastasie Crimca dăruieşte Mănăstirii Dragomirna un alt Tetraevanghel, care păstrează între paginile lui menţiunea că „e făcut şi dăruit mănăstirii de către Mitropolitul Anastasie Crimca spre pomenirea sa și a părinților săi Ioan şi Cristina”.
1615: Mitropolitul Anastasie Crimca îl unge domn pe Alexandru Movilă împotriva voinţei sultanului.
Iunie 1616: Anastasie Crimca dăruieşte Mănăstirii Dragomirna două manuscrise cu miniaturi: un liturghier şi Psaltirea, ambele având menţiunea că au fost făcute şi dăruite de ctitor.
1617: Anastasie Crimca este înlocuit din scaunul de Mitropolit .
1619: Anastasie Crimca construieşte la Suceava primul spital public din Moldova.
1621: La năvălirea tătarilor în ţară are loc minunea cu sfintele moaşte ale Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava.
1624: Anastasie Crimca dăruieşte Mănăstirii Dragomirna o cruce sculptată în lemn de cedru, cu o frumoasă ferecătură în filigran de argint aurit.
1626: Anastasie Crimca dăruieşte Mănăstirii Dragomirna un alt epitaf cu Punerea în Mormânt a Mântuitorului.
20 septembrie 1626: Mitropolitul emite Noul Aşezământ Bisericesc din Moldova, cunoscut şi sub numele de Regulamentul lui Crimca.
1627: Cu binecuvântarea lui Crimca, domnitorul Miron Barnovschi construieşte la Dragomirna zidurile şi turnurile de apărare.
1629: Anastasie Crimca încetează din viaţă, fiind înmormântat în pronaosul bisericii mari a ctitoriei sale.
Mai 1653: Mănăstirea este jefuită şi arsă de cazacii lui Timus Hmelnizki .
2 octombrie 1658: Asupra Mănăstirii Dragomirna au năvălit tătarii .
31 august 1763: Vine la Dragomirna marele stareţ Paisie Velicicovski.
1767: Împărăteasa Ecaterina a Rusiei dăruieşte Mănăstirii Dragomirna un policandru de cristal (se află expus în una din sălile muzeului de la Dragomirna) şi clopotul cel mare numit Zaporojanul, în greutate de peste 1100 kg.
1775: Bucovina a fost anexată Austriei.
1775: Odată cu intrarea Bucovinei sub ocupaţia Imperiului Austro-Ungar, mănăstirilor din Bucovina li se impune vinderea moşiilor mănăstireşti de peste frontiere şi punerea moşiilor aflate în ţară sub administrarea statului. În mănăstirile rămase deschise, au permisiunea să vieţuiască doar 25 de călugări.
Octombrie 1775: Pleacă la Secu cea mai mare parte a obştii, împreună cu Sfântul Paisie Velicicovski.
1843 – 1845: La Mănăstirea Dragomirna s-au făcut lucrări de restaurare la turnul clopotniţei şi s-a construit noul corp de chilii. De la fostul corp se păstrează până astăzi doar temelia care se vede înaintea intrării în noul corp.
1959: Regimul comunist instalat în Romania, prin decretul 410, admite ca în mănăstiri să rămână numai monahiile care au peste 50 de ani şi monahii de peste 55 de ani.
1960: Mănăstirea Dragomirna devine mănăstire de maici.
1965 – 1976: Au loc la Dragomirna lucrări ample de restaurare și se construieşte noul Paraclis.